Totul despre Cancer

Totul despre Cancer

O colecție întreagă de rețete și sfaturi primite de la cei care au reușit să învingă această cruntă boală. Mai mult »

Alimentatia

Alimentatia

Învață cum să mănânci sănătos pentru a avea o sănătate de invidiat. Mai mult »

De pe la bunici

De pe la bunici

O colecție întreagă de leacuri adunate din toate colțurile țării de pe la bunici și străbunici. Mai mult »

Terapii alternative

Terapii alternative

Descrieri detaliate despre o sumedenie de terapii funcționale. Mai mult »

Informații diverse

Informații diverse

Meditații, alimentație, leacuri, evoluție spirituală, rețete băbești, știința și terapiile alternative, găsești totul într-un singur loc ...... aici. Mai mult »

 

ANGINA PECTORALĂ

Angina pectorală se manifestă printr-o senzație de durere în piept şi zonele vecine, cauzată de lipsa de oxigen a mușchiului inimii. Pacientul tipic este bărbat, având în jur de 50 de ani sau char 60. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt bărbați. Cam 90% din cazurile de angină sunt datorate arterosclecrozei coronariene (îngroșarea pereților vaselor sangvine, cu îngustarea deschizăturii prin care trece sângele). Adesea, cel puțin una dintre arterele coronare principale – în număr de trei – este blocata 80% înainte ca angina să apară, dar, în majoritatea cazurilor, sunt blocate mai multe artere din trei.
Pacienții nu-și descriu suferința ca durere, ci, mai degrabă, ca o presiune, o sufocare, ca pe o greutate, înecare sau senzație de strângere sau chiar indigestie. 
Durerea anginei este, în general, localizată în partea de mijloc sau în treimea superioară a sternului, însă este localizată adesea și în partea de jos a sternului, partea stângă sau dreaptă a pieptului sau întreg pieptul (mai frecvent partea stângă), în brate (mai ales stângul), la gât și falcă, sau chiar la dinți. Durerea poate fi mai ușoară sau mai severa și este, de obicei, controlabilă prin încetinirea sau întreruperea activității pacientului.
Efortul fizic este factorul cel mai obișnuit care declanșează angina, iar pacienții devin conștienți pentru prima dată că au angină când urcă un deal sau când se grăbesc. Durerea se poate produce mai ales după luarea unei mese consistente sau în anotimpul rece. Unii pacienți au angină numai în lunile de iarnă, cu o ușurare completă în timpul sezonului cald. Activitățile fizice prestate după masă, în special după mesele copioase, pot produce simptomele enumerate mai sus, iar unii indivizi sedentari au angină numai după masă.
Emoția intensă poate produce angina. Mânia, neliniștea, îngrijorarea, graba, activitatea sexuală, cuvântările publice, șofatul și urmărirea competițiilor sportive, toate sunt recunoscute drept factori favorizanți în apariția anginei. Multi pacienți anunță angina de îndată ce s-au dus la culcare (probabil din cauza cearceafurilor reci) și pot fi treziți în cursul nopții de dureri de angină, în special după anumite vise.
Activități ca, de pildă, pieptănatul, care cere ca pacientul să-și ridice mâinile până la cap sau peste nivelul capului, pot produce simptomele, în timp ce alte activități, care cer un efort mai mare și nu necesită ridicarea mâinilor, nu produc nici un simptom. Dimineața, devreme, simptomele sunt mai frecvente, pacientul nefiind în stare să se bărbierească sau să se pregătească pentru lucru fără opriri, însă mai târziu, în cursul zilei, poate efectua lucrări mai dificile fără să aibă neplăceri.
Activități de rutină, pe care pacientul le-a făcut ani de zile, pot să treacă fără probleme, pentru ca în cazul unor eforturi similare să se producă simptomele. Durerea anginei ține, de obicei, numai două sau trei minute. Dacă este indusă prin activitate fizică, se diminuează prin încetinirea sau încetarea activității; produsă de emoții, ea cedează într-un timp mai lung) și poate dura între 5 și 15 minute
TRATAMENT
1. Se încurajează practicarea exercițiului fizic progresiv. Pacienții trebuie să înceapă să exerseze până la nivelul maxim de tolerantă, crescând zilnic și gradat dificultatea exercițiilor pe măsura împingerii pragului de tolerantă. Când simptomele apar, încetiniți, dar nu opriți activitatea. Dacă durerea nu scade deloc, opriți-vă până scade.
2. Fumatul poate produce apariția anginei la unele persoane și trebuie abandonat. Zece fumători înveterați, cu simptomele anginei pectorale, au făcut exerciții până când s-au manifestat primele simptome de angină. Fiecare pacient a urmat acest test de patru ori, întrerupând fumatul şi, din nou de patru ori, după ce i-au reluat. Toți pacienți au dezvoltat angina mai devreme, când au fumat înainte de exerciții. Scurtarea în medie a perioadei de exerciții după fumat, a fost de 24%
3. Pacienții trebuie să fie atenți la îmbrăcăminte. Expunerea la frig, în special vânt rece din față, poate produce apariția simptomelor.
4. Băuturile reci pot produce simptomele și trebuie evitate.
5. Dacă sunteți supraponderal, începeți un program de slăbire.
6. Luați mese ușoare, care sunt ușor de digerat. Nu mâncați niciodată peste necesar.
7. Eliminați din dietă toate grăsimile în stare liberă (uleiuri sau grăsimi adăugate mâncărurilor) și margarina sau maioneza. Paisprezece pacienți au primit o masă bogată în grăsimi și șase dintre ei au suferit un total de paisprezece atacuri de angină, în timp ce se odihneau, într-un interval de trei până la cinci ore de la luarea mesei. S-a observat că nivelul de grăsime din sânge era maxim.
8. În timpul nopții, dacă ridicăm nivelul capului patului, angina poate fi liniștită. Într-un studiu de grup, opt din zece pacienți nu au suferit nici un atac de angină în timpul perioadei de testare.
9. Folosiți o dietă fără produse din carne (dietă vegetariană). Un grup de patru pacienți a fost pus sub o dietă controlată strict. Primul pacient avea atacuri de angină atât de severe, încât trebuia să se oprească la fiecare 9-10 pași. A fost pus sub dietă vegetariană în februarie, iar în august urca deja pe munte fără nici o durere provocată de angină. Al doilea pacient avea angină severă după ce se plimba circa 5 minute. Urmând dieta starea sănătății sale s-a îmbunătățit și putea să lucreze în gradina, să desfășoare o activitate destul de grea fără durere, cu o electrocardiogramă normală. După nouă luni de dietă, a renunțat și nu a putut fi convin să continue. Angina s-a reîntors o dată cu reintroducerea cărnii în dietă. Cel de-al treilea pacient, după trei ani de dietă vegetariană, putea urca circa 700 de metri pe un munte abrupt, fără să aibă dureri sau sincope ale respiratici. Cel de-al patrulea pacient, după trei-patru luni de dietă vegetariană putea presta lucrări grele, fară probleme.
matar.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

matar.ro
Facebook
Facebook
Inapoi